Dragasani

centrul-dragasani

Din punct de vedere geografic, municipiul Drăgăşani este situat la limita de sud a judeţului Vâlcea, pe terasele de pe partea dreaptă a râului Olt, la 53 km de municipiul Râmnicu Vâlcea. De municipiul Drăgăşani aparţin şi localităţile Zlătărei, Zărneni şi Valea Caselor.

Localitatea, prima oară atestată documentar în anul 1535, s-a aflat pe unul din drumurile romane, mai precis pe drumul roman care făcea legătura între castrul roman Sucidava (Celei – judeţul Olt), castrul roman Rusidava în raza municipiului, castrul roman Arutela (Călimăneşti – judeţul Vâlcea) şi continuă către Transilvania. Acest drum şi traseul său este atestat de Tabula Pentingeriana (hartă romană).

Despre Drăgăşani ca tîrg se poate vorbi din a doua parte a secolului al XVIII-lea. În 1772 austriacul Von Bauer scrie în memoriile sale despre localitatea Drăgăşani: “sat cu o casă episcopală, o curte boierească, o biserică, vii şi un târg”.

centrul-dragasani-ii

La recensămîntul din 2002, populaţia Drăgăşaniului era de 20.798 locuitori (sursa: Institutul Naţional de Statistică) din care 98,90% români (20.571 locuitori), 0,95% romi (199 locuitori) şi 0,15% de alte etnii. Din punctul de vedere al profilului religios, 99,41% s-au declarat ortodocşi şi 0,59% de alte religii.

Principala ocupaţie a locuitorilor a fost şi este cultivarea viţei de vie şi prelucrarea strugurilor. Renumele viilor şi vinului de Drăgăşani au făcut ca acest oraş să fie cunoscut în întreaga ţară ca un oraş al vinului. Însăşi imaginea Drăgăşaniului este asociată cu vinul şi renumitele sale podgorii.

Viile şi faima vinurilor de Drăgăşani au compus istoria locului, fiindcă acestea nu o dată au stat pe masa celor mai luminoase figuri ale trecutului nostru legendar: nobilimea dacă, generalii oştirilor romane, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, cei mai temuţi haiduci şi panduri ai lui Tudor.

Cei care doresc să afle povestea vinurilor de Drăgăşani înţeleg foarte uşor că pot face acest lucru imediat ce remarcă Muzeul Viei şi Vinului, situat strategic chiar în centrul oraşului. Muzeul Viei şi Vinului a fost amenajat în anul 1974, organizarea colecţiei muzeistice fiind însă începută încă din anul 1952, de preotul D.Bălaşa şi Alexandru Liţă. Obiectivul turistic unic Muzeul Viei şi Vinului Drăgăşani completează spectaculos Lista monumentelor de cultură din municipiu.

Ca orice oraş al vinului recunoscut şi respectat, Drăgăşaniul a avut şi un „Institut de Cercetări Viticole”, locul unde ştiinţa este pusă în slujba spiritului autentic românesc, al „terroirul” podgoriilor de Drăgăşani. („terroir” este un cuvînt francez intraductibil, care desemnează specificul unic al unei podgorii.

gradina-publica-dragasani

Aşa a fost posibilă recunoaşterea şi promovarea Crîmpoşiei selecţionate de Drăgăşani – soi care poartă buchetul şi amprenta unică a podgoriilor de Drăgăşani. Cercetătorii de aici au făcut posibilă participarea cu lucrări ştiinţifice la congrese, simpozioane,colocvii,etc., iar cu struguri şi vinuri la concursuri internaţionale organizate la Ljubliana, Sofia, Tbilisi, Bratislava, Montpellier, Bucureşti, Budapesta, unde vinurile de Drăgăşani au primit medalii de aur (vinurile de Sauvignon, Tămâioasă Românească, Cabernet Sauvignon).

Este suficient un tur al oraşului pentru a intra în contact cu moştenirea lui istorică şi culturală care-i atestă continuitatea: Casa memorială a scriitorului Gib Mihăescu, Biserica Tîrgului Drăgăşani – actuala catedrală a oraşului, – Biserica Sf. Ilie – monument de cultură, Biserica Adormirea Maicii Domnului din cartierul Capu’ Dealului, Biserica Sf. Nicolae din, Ruinele castrului roman “Russidava” sau cetatea “Domnului de Rouă”, descoperite în cartierul Momoteşti la circa 150 m de şoseaua naţională, Râmnicu Vâlcea – Craiova, via Găneasa şi bineînţeles Muzeul Viei şi Vinului.

Dealurile podgoriei Drăgăşani sînt asemănătoare regiunii Toscana, motiv pentru care, regiunea se pretează atît pentru soiurile albe de vin cît şi pentru soiurile roşii. Podgoria Drăgăşani este unul dintre cele mai importante centre viti-vinicole tradiţionale ale ţării.

Povestea vinurilor de Drăgăşani e mult mai veche. Ea capătă, acum 100 de ani şi o aură nobiliară. După distrugerea viilor prin filoxeră, la începutul secolului al XX-lea, Prinţul Barbu Ştirbei era proprietarul celei mai mari pepiniere din ţară, cu cea mai mare pondere pe altoirea soiurilor autohtone, ameninţate de răspîndirea soiurilor internaţionale din străinătate.

În anul 1946, Prinţesa Maria Ştirbei moştenea de la tatăl ei domeniile viticole din Drăgăşani. După naţionalizare (1949), domeniile au fost preluate de IAS Drăgăşani. În 2001, viile şi crama au fost restituite moştenitorilor de drept. Baroana Ileana Kripp, în calitate de nepoată a Prinţesei Ştirbei, în dorinţa de a face să renască această tradiţie a familiei, împreuna cu soţul ei, a reînoit viile şi redotat crama cu tehnologie modernă, cu scopul de a îmbunătăţi performanţa procesului de vinificare şi a oferi clienţilor vinuri de cea mai bună calitate din Domeniile Ştirbei din Drăgăşani.

Aşadar, domeniile Știrbei din Drăgăşani au renăscut şi s-au reinventat pe dimensiunile lor istorice. Continuă şi azi să îşi dezvăluie unul dintre secretele păstrate cu străşnicie vreme de sute de ani: Prinţul Ştirbei (Prince Ştirbey) – vinul cu aroma istoriei României, care redă etnografia locului de baştină şi psihologia celor care le-au zămislit. Prince Ştirbey, este vinul românesc unic în lume „de crîmpoşie selecţionată”. A fost prezentat în premieră în Germania la Tîrgul internaţional de vinuri ProWein, care a avut loc la Düsseldorf între 29 februarie şi 2 martie 2004.
Alura nobiliară a vinurilor de Drăgăşani vinde bine vinurile. În lumea modernă şi globalizată, distincţia nobiliară asociată unor bunuri comune este un element de marketing de loc neglijabil.

În prezent, Crîmpoşia de Drăgăşani se vinde bine în Austria, în Franţa. Tămîioasa românească de Drăgăşani este cel mai bine vîndut vin al podgoriei în Franţa, unde se ştie că cel mai scump vin este cel de Sauterne, care este, de asemenea, aromat şi dulce. Pe piaţa franceză, vinurile de Drăgăşani sînt socotite – cel puţin ca preţ – de nivel mediu. Se vînd cu 11-12 euro.

str-alex-lahovary-dragasani

Pentru Drăgăşani, cea mai mare provocare o reprezintă promovarea turismului viticol în stil occidental. În contextul actual, turismul viticol reprezintă pentru Drăgăşani o necesitate, deci are caracter imperativ. Potrivit experţilor, un «itinerariu al vinului» este vital pentru orice regiune cu podgorii. Dar este nevoie de o infrastructură pusă la punct de administraţia locală sau regională, după care fiecare vinificator trebuie să se implice în promovarea cramei şi a vinurilor proprii. Sigur, pentru producătorul de vinuri, clientul care cumpără direct din cramă e important, pentru că plăteşte preţul întreg. Dar mai important este ceea ce se întîmplă ulterior cu clientul, pentru că el ia înapoi acasă nu doar o sticlă cu vin, ci şi nişte amintiri frumoase. Acesta este secretul succesului vinurilor italiene. Nemţii se duc în vacanţă în Italia, degustă un vin, cumpără o sticlă şi, apoi, apar… implicaţiile emoţionale. Vor să bea din nou din vinul acela, pentru a retrăi un moment deosebit. Mai ales că şi locurile de unde a fost cumpărat sînt spectaculoase, au o poveste anume… Asociate, aceste lucruri pot promova mai bine un vin decît un brand în sine.

Drăgăşani-ul are potenţialul francezilor, italienilor, spaniolilor. Bunăstarea Drăgăşaniului depinde în cea mai mare măsură de dezvoltarea acestuia din punct de vedere economic.
Drăgăşaniul face parte din judeţul Vâlcea, un judeţ cu o diversitate geografică impresionantă, dealuri, munţi şi văi, care îl transformă într-un mic paradis peisagistic al ţării. Pitorescul vîlcean este completat de multe monumente istorice (printre care Cula Greceanu şi Cula Măldăreşti cu forme arhitecturale specifice zonei, adevărate bijuterii de arhitectură românească) şi ecleziastice, ocupînd poziţia a doua ca destinaţie turistică a ţării din punct de vedere al popularităţii de care se bucură în rîndul turiştilor.

targul-de-altadata-acualul-parc-central