Cronologia istorica a Dragasanilor

Un material realizat de dr. Valerian Dinculescu
centrul-dragasani

1800-800 î.e.n.
– La Capul Dealului, pe Dealul Oltului, s-a dat la iveală o aşezare din epoca bronzului, cea mai veche aşezare pe teritoriul actual al oraşului Drăgăşani, necunoscută şi necercetată până în prezent. Ea aparţine ariei de locuire geto-dacice.

Sec.II î.e.n.-sec.I e.n.
– Pe aceleaşi locuri trăieşte tribul dac rusii, care a întemeiat aşezarea Rusidava, identificată cu zona (cartierul) Gârdeşti, la sud-vestul oraşului. Este zona în care a trăit un timp şi legendarul împărat roman Galerius (306-311), a cărui mamă era originară din Romula de pe Olt – legenda Domnului de Rouă aflându-şi aici originea.
– La Suteşti, lîngă Drăgăşani, au fost semnalate ceramică şi unelte de fier (securi, etc) dacice, aparţinând acestei perioade.

După 106 e.n.  
– Romanii cuceritori ridică alături de vechea aşezare dacă, castrul militar Rusidava – păstrându-i numele, castru ce se localizează pe malul Oltului la Momoteşti. În jurul castrului se dezvoltă canabae şi pagae (de la acest termen vine numele Poganu, pe malul stâng al Oltului), locuite de localnici şi veterani. Se păstrează urmele drumului roman în cuprinsul oraşului. Castrul Rusidava se va menţiona în harta romană de mai târziu cunoscută sub numele de Tabula Peutingeriană (vezi mai jos).

Până la 119 e.n.
– De-a lungul Oltului, romanii construiesc un şir de cetăţi de supraveghere şi apărare, ce formează Limes alutanus, între care Rusidava, având la sudAcidava (Piatra Olt), la nord Pons Aluta (Ioneşti), Buridava (Govora) etc.

123 -124        
– Se înfiinţează sub împărtaul Hadrian, provincia Dacia Inferior, cu reşedinţa la Romula,

167-169 
– După 45 de ani, provincia Dacia Inferior ia numele de Dacia Malvensis (Romula – Malva), teritoriul Rusidavei făcând parte din această provincie.

 A doua jumătate 
– Se întocmeşte o hartă a drumurilor romane cu

a sec. II e.n.   
- indicarea localităţilor. În segmentul VII figurează Rusidava. Harta e denumită Tabula Peutingeriană, după numele descoperitorului ei, umanistul german Konrad Peutinger (1465-1547), care a publicat-o pentru prima dată.

245-247  
– Carpii, daci liberi din răsăritul Daciei romane, întreprind o expediţie războinică peste Olt, jefuind şi pustiind satele. O ramură pătrunde pe Olt în sus, până la Pons Aluta, incendiat şi refăcut după aceea. Expediţia a trecut şi peste Rusidava.

1213     
– Pe valea Oltului coboară din Transilvania oastea condusă de Ioachim, comitele Sibiului, compusă din saşi, români, secui şi unguri, îndreptându-se spre Vidin, pentru a veni în sprijinul ţarului Borilă (1207 – 1218), urmaşul lui Ioniţă (1197 – 1207), împotriva răsculaţilor de aici.

1247 iunie 2 
– Cnezatul lui Farcaş. Menţionat în Diploma Cavalerilor Ioaniţi, oferită de Bela al IV-lea, regele Ungariei, la data menţionată, identificat cu judeţul Vâlcea, cuprindea şi teritoriul de azi al Drăgăşanilor, el încorporând spre sud localitatea Strejeşti (Streajă), localitate care a făcut parte din judeţul Vâlcea, până în secolul trecut.

1437 august 1     
– Satele Dobruşa, Şerbăneşti, Mamu, de lângă Drăgăşani sunt obligate prin hrisovul din această dată la vinăriciu - dare de vin, asupra viilor cultivate pe dealurile Oltului din străvechime.

1505 iulie 2     
– Prima atestare documentară a satului Gârdeşti.

1519 ian.-aug.
– Prima atestare documentară a satului Zlătărei.

1527 iunie 12   
-  Prima atestare documentară a satului Momoteşti.

1535 iunie 7   
– Pentru întâia oară apare documentar numele Drăgăşani, în hrisovul lui Vlad Vintilă voievod, care îi întăreşte dregătorului sau Fârtat pârcălabul, între altele, satul Drăgăşani, veche şi dreaptă ocină. Neamul dregătorului Fârtat este mult mai vechi (sec XIV -XV).

1548 iunie 3    
– Prima menţiune a satului Suteşti – de lângă Drăgăşani, al cărui nume duce la o formaţie militară veche (suta).

1581 ianuarie 9  
– Prima menţiune a satului Creţeni, unde la un schimb de proprietăţi se întâlneşte ca martor un Fârtat.

1582 iunie 6       
– Un document din această dată pomeneşte de „partea lui Bârsă”, cuprinsă în ocina Drăgăşani, de la care vine numele Bârsanu, zona din nordul oraşului.

1599 iunie 3 
– Un document de la această dată, repetat şi la 1602 iunie 2 – vorbeşte despre închinarea „mai înainte de vreme” a satelor Drăgăşani, Momoteşti şi a sălaşelor de ţigani, Episcopiei Râmnicului, de către monahia Maria, urmaşă a dregătorului Fârtat, intrată în călugărie. Drăgăşanii rămân sub dependenţa Episcopiei Râmnicului până lasecularizarea averilor bisericeşti (1693).

1602-1612 
– O serie de documente de cancelarie domnească datând din această perioadă, cuprind ştiri indirecte despre invazii străine pe aceste locuri – Momoteşti, Drăgăşani, Zlătărei, Călina, Dăeşti, Bereni – „turci şi tătari”, „oştile de leşi şi moldoveni când a venit domn în Ţara Românească Simion Movilă”, „rău făcători de altă seminţie, care au făcut prădăciuni, robire, le-au luat averile locuitorilor, pierzându-li-se din aceste împrejurări, cărţile de moşie, de baştină, de stăpânire, li s-au prăpădit”, – pentru aceste motive cerând la domnitori şi dându-li-se altele în loc.

1667 august 13   
– Într-o carte de hotărnicie se menţionează locul Batca de la Drăgăşani, numit într-un alt document „Bârce” (o traducere a aceluiaşi cuvânt), care a dat numele „moşiei Batca” unde se află Fântâna Batca (deci acelaşi nume).

centrul-dragasani-ii

1689        
– Constantin Brâncoveanu se află la Drăgăşani, de unde cu armata întărită şi de localnicii din partea locului, se îndreaptă pe Valea Oltului, în Transilvania, împotriva imperialilor, de partea cărora trecuse căpetenia sa aga Constantin Bălăceanu, dându-se lupta de la Zărneşti (1690).

1718 iulie  
– Oltenia intră sub stăpânirea Imperiului Habsburgic (Pacea de la Pasarowitz), timp de 20 de ani, până la 1739.
- Stăpânirea austriacă înfiinţează la Drăgăşani, un punct vamal, având sub control graniţa din dreptul Slatinei, până la Prundeni (12 ore de mers). Vameşul se numea Ladislau Skorei„Nobillus Transylvane Valachus”. Cunoştea limbile: latină, germană, ungară şi română.

1722   
– S-a întocmit Conscripţia Virmontiană, după care Drăgăşani este sat episcopal cu 165 familii, iar Gârdeşti – sat megieşesc cu 116 familii.

 1722 nov. 11  
– Ţăranii lipsiţi de pământ sunt obligaţi la 1 zi de clacă pe săptămână în folosul proprietarului.

1725 nov. 22  
– Episcopul Râmnicului, Damaschin, intervine la generalul von Tige, comandantul armatei de ocupaţie austriacă, în privinţa tipăririi cărţilor bisericeşti, transmiţându-i în dar „Duo vasa bouni vinni ex nostrum Promontorium Drăgăşani …”( două vase de vin bun din dealurile Drăgăşanilor).

1727 sept.  25  
– Drăgăşanii fac parte din plasa ispravnicului Iordache Fărcăşeanul – cu reşedinţa la Zăvideni.

1728 mai
– La „Dragaschan” (în austriacă) îşi avea sediul compania căpitanului Hohnrich, care propunea să se construiască aici o cazarmă.

1737 – 1738
– Au loc ciocniri între armatele austriece şi cele turco – tătare, în localităţile Drăgăşani, Voiceşti şi Slatina.

1778    
– Drăgăşani este târg, cu o casă episcopală (era pe locul actualei Pieţe), vii, biserică şi o trecere peste Olt.

1783  
-Hotarnicii Dumitraşcu Băbeanu şi Vlăduţ capitan Tetoianu, aleg părţile de moşie ale moşnenilor Curăreşti, Ursăşti şi Gârdeşti, vecine cu moşia Drăgăşani. Curăreştii se afla între Drăgăşani şi Momoteşti; Ursăştii era cuprins în Gârdeştii de sus (Suseni în unele documente locale).

1784 sept. 24 
-Episcopul Râmnicului, Filaret, porunceşte ca apa Pesceana să fie îndreptată la vechiul ei vad, de la care fusese abătută „în timpul răzmeriţei trecute” ( e vorba de războiul ruso-turc de la 1768-1772) şi „producea pagubă culturilor”.

1788  
-Incursiuni pe văile Oltului şi Jiului, ale trupelor austriece, de sub comanda prinţului Hohenlohe (cu reşedinţa la Sibiu), îndreptate împotriva turcilor.

1791 
– „Târgul ce se face la Drăgăşani, din sud de Vâlcea, în câte o zi pe săptămână, este pe moşia Sfintei Episcopii, ce se numeşte Batca” … spune un document din această perioadă.

1794    
-Funcţiona o şcoală la Drăgăşani, necesitând zidirea unui local.

1800  
-Este atestată şcoala de zugravi a dascălului Mincu la Gârdeşti.

1810      
– Invazia lui Pazvantoglu de peste Dunăre. Târgul a fost jefuit de Manat – Ibrakim. Au suferit şi satele Suteşti, Creţeni, Nemoiu…

1815   
- Se efectuează o cartografie a viilor episcopiei Râmnicului, de la Drăgăşani.

1821 mai 28-29  
- Pandurii lui Tudor Vladimirescu, ucis la Târgovişte, de Olimpiotul, se strâng la Drăgăşani, unde repurtează o strălucită victorie împotriva turcilor, epuizând stocul de gloanţe. Aveau tabără la podul Verdea (Suteşti). Luptele s-au dat în Câmpia Ciolanului, la Călina, Zăvideni.

1821 iunie 7  
- Oastea eteristă este înfrântă de turci. Batalionul Sacru a fost distrus complet, tinerii greci murind eroic pe câmpul din vestul vetrei Târgului, unde se află şi cimitirul Braniştea. Alexandru Ipsilanti, comandantul armatei eteriste s-a refugiat în Transilvania, murind la Viena. În 1964, osemintele lui vor fi transportate cu avionul la Atena.

În amintirea eroilor de la 1821, strada Centrală a oraşului se va numi strada Martiri (actuala stradă Gib Mihăescu). La 1884 li se va dedica un monument de marmură, ridicat chiar pe locul luptelor.

1821 mai-iunie
Familii din Drăgăşani – Panait Filip, Dina Protopopescu, Ene Dumitriu, Costache Şterian, Toma Setrar, Paul Postelnicul, Petcu Chîrstea, Filip Hantu, Avram Postelnic, Mihalache Ion, Teodor Avram, Tudor Dumitru, se refugiază din cauza războaielor în Transilvania, la Boiţa, Tălmaciu şi Cisnădie.

1827 aug.  25
- Prin poruncă domnească, se opreşte amestecul administraţiei în treburile târgului, care fiind proprietate a episcopiei Râmnicului, numai aceasta îl poate administra; ispravnicii, ceilalţi dregători, zapcii „neputând să pue nărt (taxe) negustorilor, brutarilor, măcelarilor, băcanilor, în cuprinsul târgului”

1827 oct. 12 
- Se întocmeşte un aşezământ pentru piaţa ostaşinei la vii, care se plătea proprietarului pământului.

1828  
- În detaşementele de voluntari olteni înrolaţi sub comanda polcovnicului Ioan Solomon, în timpul războiului ruso-turc din 1828-1829, au intrat 594 panduri din judeţul Vâlcea, între care  sunt câţiva de la Gârdeşti şi localităţile apropiate Voiceşti, Stăneşti, Lunca, Fumureni, Guşoieni, Amărăşti, Glăvile, Fişcălia, Orleşti..

1830
- În Miliţia pământeană, înfiinţată în acest an intră şi un drăgăşănean Enciu Dobre.

1831-1832 
- Se deschide la stăruinţa unor „obraze” din târg, o şcoală particulară româno-greacă, pe care o conduce dascălul Ioan Gheorghiadis, care învăţa pe copii „deprinderea cititului şi scrisului pe limba română şi pe limba greacă”, având în primul an 8 elevi, ( 5 români şi 3 greci); se păstrează catalogul cu numele elevilor.

1831          
- Se înfiinţează judecătorii săteşti, pentru împăcarea pricinilor locale de mai mică importanţă. La Drăgăşani-Bârsanu, juraţi erau icon razz Cronologia istorica a Dragasanilor reda Bleotu, Radu Purcărescu, Stancu sin Stoian şi Popa Zamfir; la Gârdeşti -  Matei Stirbu, Marin Davidescu, Dumitru Găletaru şi Popa Stan, la Momoteşti – Ion Globaşu, Andrei Stavici şi Teodor Plutaşu.

1832 septembrie
- O statistică demografică, dă la Drăgăşani 30 familii de ţigani de vatră, la Gârgeşti 8 „meşteri de hier” şi 2 ţigani de vatră.

1832 decembrie
- Pe Olt  la Drăgăşani, erau instalate 3 mori de apă cu câte o piatră.

1833 august 7 
– Drăgăşanii se împărţeau în „două vopsele”(sectoare) – roşie şi verde, şi avea 369 suflete (219 bărbaţi şi 150 femei), 83 familii (65 în vopseaua roşie şi 18 în cea verde), 83 case, 88 boi, 44 vaci, 68 oi, 148 porci.

1834 aprilie  
– O statistică a fântânilor: la Gârdeşti, 3 fântâni sub deal şi 8 puţuri adânci până la 8 stânjini, în sat; la Momoteşti 3 puţuri; la Bârsanu 14 fântâni din care 3 pentru vite.

1835    
– Harta zisă rusă, dă la Drăgăşani 135 case, la Bârsanu 32, la Gârdeşti 107, la Momoteşti 42, la Zlătărei 31.
-  Starostia meşteşugarilor avea 72 patentari.
- Târgul Drăgăşani împrumută magistratul oraşului Giurgiu, cu 2363 lei din „ venitul cutiei” şi peste trei ani (1838) acordă alt împrumut de 2000 lei comisiei Târgului Severin, din poruncaDepartamentului din lăuntru.

1836 oct. 28   
– Se aleg organele de conducere locală, de obşte a târgului. Comisari ai târgului sunt  Gheorghe Ioan şi Vasile Dumitriu. Sunt aleşi din 6 candidaţi şi propuşi pe timp de 1 an.

1840      
– Se propune înfiinţarea unei biblioteci pe lângă şcoală.

1842 august
– Vizita lui Grigore Alexandrescu împreună cu Ion Ghica. Grigore Alexandrescu scrie poezia Mormintele la Drăgăşani, în care evocă luptele  grecilor din anul 1821, despre care vorbeşte şi în Memorialul de călătorie.

1842   
– Funcţionează şcoala elementară Drăgăşani împreună cu Bârsanu, având 56 elevi şi învăţător pe Constantin Dobriceanu. Şcoala de la Gârdeşti avea 40 elevi împreună cu Momoteştii.

1848         
– Se organizează Guardia Naţională pe 2 sectoare („vopsele”) galbenă şi verde.

1848 iulie 2    
– Clăcaşii de pe moşia Drăgăşani nu dau ascultare arendaşului acesteia.

1848 iulie
– Târgul Drăgăşani are 54 familii, supuse la bir, Gârgeşti 128, Momoteşti 40, Bârsanu 119, Zlătărei 100.

1849 ianuarie     
– Comisia Târgului denunţă Cârmuirii judeţene, pe Ilie Breazu şi Badea Cismaru pentru revoltă, fiindcă au bătut pe comisarul Barbu Drănoveţeanu şi nu se supun poruncilor date pentru primirea festivă a lui Omer Paşa, care vizitează judeţul; sunt arestaţi şi înaintaţi la cârmuire.
- Şcoala din Drăgăşani fusese închisă, clădirea fiind transformată în „magazie pentru împărăteştile oştiri”, după care urma să fie reparată. Pregătitorul şcolii este T.Locusteanu. De reparaţii are nevoie şi localul Subcârmuirii, deteriorat în timpul ocupaţiei, după revoluţia înăbuşită.

1849 martie
– Ia fiinţă „ Compania de inologhie”, societate comercială – prima în Ţara Românească – pentru pregătirea şi comerţul vinului, condusă de francezul Iosif Condemine. Condemine este şi posesorul unei interesante biblioteci personale cu cărţi de filosofie, istorie, ştiinţă, atlase, hărţi, etc.

1849 toamna 
– Se fac eforturi pentru deschiderea şcolii.
- În acelaşi timp funcţiona şcoala grecească a dascălului cuţovlah Nicolae Ioanidis cu 15 elevi, care învăţau scrisul, caligrafia, cititul, „dictăria” greco – română, aritmetica. Târgoveţii îl sprijineau pe dascălul cuţovlah, în timp ce clerul era împotriva lui, ceea ce face ca în anul următor să nu mai funcţioneze, rămânând singura şcoală cu dascăl seminarist (N.Bălăşescu).

1850 ianuarie 5 
– Ia fiinţă primul „Cantor” (birou) de expediţie poştală, prin acelaşi Condemine.

1851  
– Locuitorii târgului Drăgăşani înaintează Domnitorului Ţării Româneşti, Barbu Dimitrie Ştirbei, o cerere pentru a răscumpăra pământul de la proprietar, spre a deveni liberi.
- Domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei fixează în mai 1852, suma de 120.000 lei, drept preţ al răscumpărării şi emancipării târgului de sub dependenţa proprietarului, urmând totodată să se modernizeze târgul prin măsuri de sistematizare, cu uliţe şi pieţe. Lipsa de acord între diferitele categorii de locuitori ai târgului – negustori pe de o parte, arendaşii pe alta, restul locuitorilor fiind de altă părere – a paralizat până în 1863, problema emancipării târgului.

1854  august 25     
– Începând războiul din Orient (războiul Crimeii), cu primele ostilităţi pe Dunăre, armatele austriece au trecut prin Drăgăşani, venind din Transilvania.

1858 iunie 
– Într-o situaţie a culturii agricole, la Drăgăşani s-au arat şi semănat cu porumb 446 pogoane, la Bârsanu 560 cu porumb şi 10 cu grâu, la Gârdeşti 580 cu porumb şi 21 cu grâu şi la Zlătărei 360, ½ cu porumb şi 1-2 cu grâu.

1860 iulie 21-22
– Al. Odobescu însoţit de pictorul Trenk se opresc la Drăgăşani, găzduiţi de Aldemar Labouret, francez stabilit aici, care era ginerele lui Condemine.

1861 ian. 11    
– Se alege sfatul comunei Târgu Drăgăşani compus din Ioniţă Orăscu – pârcălab, Ioniţă Gavriloiu din partea proprietarilor, Mihai Edroiu şi Radu Ioan – deputaţi comunali. Apare pentru prima dată numele de comună, unitate administrativă, în loc de sat.

1861    
- Se face propunerea de a transforma târgul în oraş, alăturându-se şi Bârsanu, propunere respinsă de judeţ.

- Drăgăşani are 206 case, 353 familii şi 102 contribuabili; Bârsanu 168 case, 141 familii şi 116 contribuabili; Gârdeşti 282 case, 271 familii şi 180 contribuabili; Momoteşti 45 contribuabili; Zlătăreii 298 case, 196 familii şi 176 contribuabili.

1862  
– Noi conflicte între arendaşul moşiei şi locuitori, în legătură cu obligaţia clăcii.

1862 
– Şcoala din Drăgăşani are 29 de elevi, învăţător Gr. Grigorescu, Gârdeşti 39 elevi, învăţător Marin Rădulescu. În 1863 Şcoala din Drăgăşani are 37 elevi.

1863  
– Drăgăşanii se emancipează în mod tacit de sub dependenţa proprietarului pământului ca efect al legii secularizării bunurilor mânăstireşti.

1864/1865
– În urbea Drăgăşani funcţionează 2 şcoli primare:
- De băieţi cu 83 elevi în clasele I – III,  institutor fiind Radu Risescu şi având ca inventar 9 bănci, 1 tablă de socoteli cu „picere”, 6 hărţi, 1 scaun;
- De fete cu 34 elevi în clasa I,  institutoare Eufrosina Mihailovici, care raporta că localul e rău, cu doar 2 bănci noi, 2 vechi, 1 scaun şi 2 mese pe inventar.

1865  
– Târgul Drăgăşani, transformat în comuna Drăgăşani împreună cu obştiile teritoriale Gârdeşti, Momoteşti şi Bârsanu,  are 830 case  şi 614 familii.

1866  
– Încep lucrările de împroprietărire a foştilor clăcaşi care locuiau pe moşia Drăgăşani trecută în proprietatea statului, stabilindu-se modalităţile de plată. Definitivarea lor a  durat până în anul 1873, când se întocmeşte planul de împroprietărire.
– Vinuri de Drăgăşani şi ţesături din pânză de la mânăstirea Mamu, se expediază la Bucureşti, pentru a participa la Expoziţia mondială de la Paris, în anul următor.

1872  
– Se produce o mişcare în rândul muncitorilor, care lucrau la şoseaua Piatra Olt – Drăgăşani, împotriva antreprenorilor.

1874 iunie 1
– Se înfiinţează cimitirul oraşului, luându-se măsură de a nu se mai înmormânta morţii la Bisericile din cuprinsul urbei;

1875 
– Se înfiinţează Judecătoria de Ocol Drăgăşani.

1875-1876 
– Se construieşte Fântâna Batca, pentru care s-a adus piatră în cantităţi masive (9420 de kg) din  Turcia de la Rusciuk (Ruse), transportată pe Dunăre şi Olt, până la Slatina, iar de aici cu cărările înnădite, plătindu-se 2 lei la 100 kg. S-a lucrat cu meşteri italieni şi s-au cheltuit 6570,70 lei.

gradina-publica-dragasani

1877
– Se rechiziţionează la Drăgăşami cai pentru serviciul armatei.
- Şcoala din Drăgăşani se transformă la 31 august în spital pentru răniţi. Spitale se instalează şi la „conacul moşiei Drăgăşani” (fosta clădire din piaţă dărâmată în 1947) şi schiturile Şerbăneşti şi Mamu. Se îngrijesc peste 300 de răniţi. Conducerea spitalelor o are doctorul N. Condemin, care este fiul lui Iosif Condemine  (a se vedea episodul anterior), din a doua căsătorie, cu o româncă.

1877 mai 10/12   
– Se serbează Ziua independenţei Patriei pentru prima dată.

1877 noiembrie 3
– Cojocarii din Drăgăşani confecţionează cojoace pentru armată.

1880   
– Comuna urbană Drăgăşani are 4084 locuitori.

1883 ianuarie  
– Se constituie la Drăgăşani comitetul local al societăţii revistei „Literatorul”, condusă de poetul Al. Macedonski. Comitete asemănătoare s-au format şi la Râmnicu Vâlcea şi la Craiova. Scopul societăţii: „Lupta pentru Lumină”.

1884 octombrie 
– Se ridică la Drăgăşani pe locul luptelor din anul 1821, monumentul închinat confruntărilor din acel an, cunoscut sub numele „Monumentul eteriştilor”, din iniţiativa Lt. Col. Dimitrie Papazoglu, fost ofiţer în armata pământeană de la 1830.

1886 dec. 13 
– Se dă în folosinţă calea ferată Piatra Olt – Drăgăşani.

1889  
– La expoziţia universală de la Paris, au participat vinuri din podgorie prezentate de Dănăriciu şi Iordache Ionescu, acesta conducând şi un vestit restaurant, cu preparate culinare româneşti şi lăutari, în Bucureşti, frecventat de personalităţile vremii. Avea vii pe Dealul Oltului la Groşarea.

1890 
– Primăria comunei urbane Drăgăşani publică pentru prima dată :Bugetul de venituri şi cheltuieli.

1890-1895   
– În această perioadă îşi face apariţia filoxera în podgoria Drăgăşani, Fumureni 1890, Lungeşti, Zlătărei 1891, Şuşani 1892, Drăgăşani 1895 – flagel care a distrus complet podgoria. Din 1895 s-a declanşat lupta pentru stingerea focarelor şi refacere.

1891 februarie 
– Se înfiinţează Secţia locală a Ligii Culturale – Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor ( înfiinţată în 1890). Secţia locală are ca preşedinte pe Lazăr Paul şi vice-preşedinţi pe Iancu Stănescu şi Petcu Ioan. Secretar este dr. I. Popovici, casier Emil Marinescu, membrii Dimitrie Constantinescu şi Gheorghe Şerbănescu. Şi-a desfăşurat activitatea până în 1948.

1894 aprilie 23
– Se naşte scriitorul Gib I. Mihăescu, avocat, fiu al avocatului Ion Mihăescu Stegaru, autorul volumelor „La Grandiflora”, „Vedenia”, „Pavilionul cu umbre”, „Braţul Andromedei”, „Zilele şi nopţile unui student întârziat”, „Rusoaica”, „Femeia de ciocolată”, Donna Alba. A scris şi articole de publicistică, parte adunate în volumul „Din zilele noastre”, sub îngrijirea Dianei Cristev, Colecţia Restituiri, 1973, Bucureşti. Moare în octombrie 1935.

1896 septembrie
– Se înfiinţează Pepiniera de stat Drăgăşani, pentru producerea materialului săditor viticol, pomicol şi legumicol. La staţiunea de Cercetări Viticole se păstrează jurnalul primelor altoiri de vie.

1898 octombrie 
– La Expoziţia de obiecte casnice de la Craiova, meseriaşul N. Curechianu din Drăgăşani ia premiul I pentru un cojocel brodat.

La aceeaşi expoziţie vinul Tămâioasă din viile D. Simulescu obţinea cel mai ridicat preţ – 3,50 lei litrul.
- Se construieşte Palatul comunal.
- Comuna are  4118 locuitori.

1900    
– Comuna are 4398 locuitori.

1901     
– Începe să funcţioneze Şcoala de meserii sub patronajul Societăţii Culturale a judeţului Vâlcea (înfiinţată în 1898), cu sediul în Râmnicu Vâlcea. Şcoala de meserii îşi desfăşoară activitatea în localul Pepinierei de Stat, cedat pentru şcoală în acest an, aflat în piaţa oraşului şi care va fi demolat în 1947.

1903    
– Începe să funcţioneze la Drăgăşani, Şcoala profesională de fete, înfiinţată la Râmnicu Vâlcea cu un an înainte (1902), sub egida aceleiaşi Societăţi Culturale menţionate. Se afla pe actuala stradă Gib Mihăescu (Şcoala cu ceas). În timpul războiului din 1916, aici era Komandatura nemţească.

1904   
– Se pun bazele Corporaţiilor locale ale meseriilor unite cu 129 membrii cu brevet şi 29 ucenici, la un an de la înfiinţarea Corporaţiei similare de la Râmnicu Vâlcea.

1905 octombrie 
– Are loc inaugurarea Corporaţiei Drăgăşănene care îşi confecţionează un drapel propriu, cu participarea secţiilor Piteşti, Rm. Vâlcea şi Slatina. Corporaţia avea o ladă tip, pentru păstrarea banilor şi valorilor (aflată la muzeul din Rm. Vâlcea).

1907 martie 12-14   
– Se repartizează la Drăgăşani 3 companii din regimentul 2 Dorobanţi, cu efectivul de 800 ostaşi, mobilizaţi pentru intervenţie împotriva răsculaţilor din zonă.

1907 martie 19 
– Răsculaţii răniţi sunt internaţi sub pază în spitalul Drăgăşani.

1907 martie 23 
– Este arestat ca instigator localnicul Ilie Stan-Vătafu. Mişcări şi agitaţie în localităţile apropiate: la Dumitreşti (peste Olt),  la Călina, la Râmeşti, Mădulari şi în sudul judeţului (Laloşu).

1908     
– Drăgăşanii au 6061 locuitori.

1909 
– Prima tipăritură locală la tipografia „Modernă”, înfiinţată de librarul Ion Adămoiu şi tipograful N. M. Ionescu. Tipografia funcţionează până la războiul din 1916, când patronul este mobilizat, murind pe front.

1910  
– Drăgăşanii au 6093 locuitori.
– Apare primul ziar local de informaţie, intitulat Drăgăşani, scos de Ion  Adămoiu.

1913     
– O firmă locală – N.C. Popescu-Portăreşti, obţine brevetul pentru folosirea unor apărători contra grindinei (cu preţul de 8-12 lei bucata).

1914
– Apare Gazeta Drăgăşanilor, continuând cu întreruperi până în 1919 inclusiv.
- Se constituie un sindicat local pentru apărarea intereselor muncitorilor.

1916 nov. 8 
– Intrarea trupelor germane în oraş. Cu o zi înainte fusese aruncat în aer un tronson, cel de est, al podului de fier de peste Olt.

1919  
– Se înfiinţează gimnaziul Unirea. Din 1923 începe construirea localului propriu (arhitect Capetti din Rm. Vâlcea), terminat în 1928.

1912 dec. 21    
– Se înfiinţează Casa de educaţie cetăţenească „Unirea” cu scop cultural educativ, ajutor mutual, bibliotecă, etc. În 1924 este transformată în cămin cultural. Are o activitate sporadică, paralelă cu Liga Culturală.

1921    
– Se înfiinţează Şcoala de Ucenici, cu program seral, cu ucenicii de la atelierele industriale locale şi băieţii de prăvălie. Funcţiona la şcoala de băieţi nr. 1 (din piaţă). Primul director este institutorul Ion Popescu Ciagă. Între profesori scriitorul Gib I. Mihăescu, Ion  Mihăescu -Stegaru, av. C. Adamiade, Ion C. Vasile şi alţii. A funcţionat până în 1948, anul în care are loc reforma învăţământului.

1923 sept. 2 
– Se pune piatra fundamentală a şcolii primare din strada Sfântu Ilie (azi N. Bălcescu), propusă pentru demolare după cutremurul din 1977.

1923 sept. 17 
– Se înfiinţează moara SARPIM – Societate aromână pentru industria morăritului – de către Nae Petcu Ioan (negustor) şi T. Rosenthal (patronul unui atelier de dogărie), ulterior Moara Olt ( demolată).

1929          
– Se înfiinţează Cooperativa Viticolă Drăgăşani, cu scopul valorificării produselor viticole din podgorie, naţionalizată în 1948.

1933 aprilie 1 
– Apare gazeta Izbânda literară şi artistică, supliment literar al numărului 4 al gazetei locale Izbânda, cu colaboratori locali: Ion M. Negreanu, N. Mazilu, V. Vermeşeanu (pseudonimul Crîngu), G. Lascu şi externi G. T. Niculescu – Varone, T. Păunescu – Ulmu, etc. A fost singurul număr.

1935 oct. 19 
– Moare la Bucureşti Gib I. Mihăescu, înmormântat la Drăgăşani. La 3 luni de la moartea lui (19 ian 1936), are loc primul simpozion local, la care au vorbit foştii prieteni şi foştii colegi de breaslă ai scriitorului. Tot atunci s-a pus placa comemorativă pe locuinţa scriitorului, din str. Gib. I. Mihăescu, demolată după 1977 şi aflată vis-s-vis de Judecătorie ( azi placa este fixată pe peretele unui bloc, construit în locul casei respective). Tot odată s-a pus o placă comemorativă şi s-a făcut un monument funerar, la mormântul scriitorului din cimitirul oraşului.

1938 oct. 6  
– Ministerul Agriculturii cumpără de la Bulat,  din Craiova, via numită Braniştea-Dumbrava Zânelor, de pe Dealul Oltului, cu scopul înfiinţării Staţiunii Viticole şi oenologice -Drăgăşani (cea dintâi pe ţară), de către Institutul de Cercetări agronomice al României, în scopul refacerii şi întăririi patrimoniului viticol naţional. Cu această ocazie s-a tipărit sub patronajul revistei „România viticolă‟, lucrarea „Podgoria Drăgăşani” (apărută în paginile  revistei), în care se află şi primul studiu monografic – ‚‚Contribuţii la cunoaşterea podgoriei Drăgăşani” al profesorului I.C.Teodorescu.

1944 apr.- mai   
– Se tipăreşte la tipografia Curechianu din Drăgăşani, revista„România viticolă‟, revistă de viticultură şi oenologie, cu redacţia şi administraţia la Staţiunea experimentală de viticultură şi oenologie Drăgăşani, în al VIII-lea an de apariţie, evacuată aici din cauza războiului. Revista apare sub direcţia aceluiaşi profesor, I.C.Teodorescu, cel care a donat staţiunii Viticole Drăgăşani, Biblioteca sa documentară, cu caracter viticol, unde se găseşte şi acum, compusă din peste 2000 de volume.

1947 dec.     
– se deschide primul magazin comercial de stat din Drăgăşani –Magazinul alimentar Jiul – în fostele case Rezerini, pe str. 1 Mai, colţ cu 23 August (azi str. Regele Carol cu str. Gib Mihăescu).

1948 iunie 11   
– Intră în proprietatea statului, prin actul naţionalizării, din această dată întreprinderile locale, bancare, farmaceutice, etc, din care enumerăm câteva: Moara Sarpim ( Moara Olt), Societatea de vinuri Drăgăşani, Cooperativa Viticolă, unele magazine comerciale locale, pivniţe de vinuri: Levlez, Boţogan, V. Ionică, Banca viticolă, Lazăr, Oromolu (Mitrofani), care trec sub conducerea Agenţiei M.A.T. Drăgăşani,transformate în Întreprinderea de băuturi alcoolice şi în final Întreprinderea Viei şi Vinului (I.V.V.).

1949 martie 1
– Se numesc pentru prima dată asesorii populari pe lângă judecătorii instanţei locale.
- Se înfiinţează Şcoala medie tehnică Viticolă Drăgăşani şi Şcoala medie tehnică agricolă Voiceşti, care dau primii tehnicieni de înaltă calificare în agricultură şi viticultură, viitori ingineri agronomi de specialitate.

1950 sept. 16
– Se creează raionul administraţiei Drăgăşani în cadrul regiunii administraţiei Vâlcea

1952 sept. 27  
– Înfiinţându-se regiunea administrativă Piteşti (apoi Argeş), raionul Drăgăşani, ţine de această regiune până la reforma administrativ- teritorială din februarie 1968, când se înfiinţează judeţele.

1961 sept. 1 
– În urma generalizării învăţământului de  8 ani şi 12 ani, funcţionează în Drăgăşani următoarele şcoli:
- Şcoala elementară 1 Mai (fostă şcoala Geta, actuala şcoală Tudor Vladimirescu)
- Şcoala elementară din Piaţă
- Şcoala elementară N .Bălcescu
- Şcoala elementară Capul Dealului
- Şcoala elementară Bârsanu
- Şcoala elementară Momoteşti
- Şcoala elementară Rudari
- Liceul Teoretic
- Şcoala Tehnică Viticolă.

1962   
– Se înfiinţează 2 cooperative  agricole colective C.A.C. (mai apoi cooperativa agricolă de producţie – C.A.P.), pentru sectorul agriculturii din cuprinsul oraşului. În paralel funcţionează şi G.A.S. apoi I.A.S. (gospodăria agricolă de stat apoi întreprinderea agricolă de stat).

1967    
– Apare opera nuvelistică a scriitorului  Gib Mihăescu în 2 volume – „La Grandiflora” şi „Noaptea lumilor”, prefaţată de criticul Nicolae Manolescu, în colecţia Biblioteca pentru toţi.

1968 febr. 1 
– Prin legea pentru organizarea administrativ – teritorială a Republicii Socialiste România, oraşul Drăgăşani trece de judeţul Vâlcea, reînfiinţat, în cuprinsul oraşului intrând şi comuna Zlătărei, exceptând satul Dobruşa care trece la comuna Ştefăneşti.

1968 sept. 14   
- Se constituie comandamentul Gărzii Patriotice locale.

1968 oct.       
– Apare revista „Gib Mihăescu‟, cultural ştiinţifică a Liceului de cultură generală Drăgăşani, primele 5 numere litografiate. Totodată apare şi „Preludii‟, revista liceului Agricol Drăgăşani, primul număr litografiat.

1969        
– Intră în producţie „Întreprinderea de Talpă şi încălţăminte de cauciuc”Drăgăşani, prima mare întreprindere socialistă locală (2000 angajaţi).

1971  
- Are loc amplasarea şi inaugurarea Statuii lui Tudor   Vladimirescu în piaţa oraşului.

1979 iunie  
– Are loc vernisajul Muzeului Drăgăşani.

1992    
– Se creează Fundaţia literară Gib Mihăescu, care  fiinţează şi azi (preşedinte încă de la înfiinţare dr. Valerian Dinculescu).

1994 mai 30  
– Are loc dezvelirea bustului scriitorului Gib Mihăescu cu prilejul împlinirii a 100 ani de la naşterea scriitorului, graţie eforturilor Fundaţiei care-i poartă numele şi susţinută material de Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, drăgăşănean de asemenea.

1995      
- 460 de ani de la prima atestare documentară (7 iunie 1535). Drăgăşani devine municipiu.

2000 
– se reînfiinţează Şcoala de jandarmi Grigore Alexandru Ghica.

2002     
- populaţia municipiului este de 20798 locuitori.

2011          
-  conform datelor furnizate de Direcţia judeţeană de statistică, la 1 septembrie 2011, populaţia Drăgăşanilor este de 20058 locuitori.

str-alex-lahovary-dragasani

Galerie Foto