Vie

Romania este una dintre putinele tari ale lumii care se poate mandri cu o traditie multimilenara in cultura vitei-de-vie. Descoperirile arheologice din tara noastra atesta urme de activitate viticola de peste 5.000 de ani.

In teritoriile romanesti vita-de-vie cultivata este de origine locala si nu a fost adusa, ca in cazul altor tari. Pe calea selectiei naturale, facuta de generatiile de cultivatori pe meleagurile romanesti, din vita salbatica de padure au fost obtinute soiuri autohtone de vita roditoare. Numarul acestor soiuri este greu de precizat, unele dintre acestea disparand in timp. Deci, in afara de faptul ca am fost si suntem cultivatori de vita-de-vie, am fost si suntem, in acelasi timp, si creatori de soiuri, contribuind astfel, din timpuri stravechi, la imbogatirea patrimoniului viticol universal.

In prezent, in spatiul romanesc au mai ramas aproape 30 de soiuri autohtone, care, prin unicitatea lor, sunt un bun de pret al patrimoniului national: Feteasca Neagra, Negru de Dragasani, Babeasca Neagra, Ardeleanca, Galbena de Odobesti, Grasa de Cotnari, Cramposie, Francuse, Iordana, Majarca Alba, Feteasca Alba etc. Putem adauga si faptul ca unele dintre aceste soiuri romanesti sunt chiar mai vechi decat multe soiuri din alte tari. In ultimul secol, in special dupa distrugerea viilor romanesti de catre filoxera, viticultorii romani au introdus in cultura si multe soiuri straine, alegandu-le cu timpul pe cele mai valoroase, care s-au adaptat cel mai bine conditiilor naturale ale tarii noastre. Astfel, soiurile Chardonnay, Sauvignon Blanc, Riesling Italian, Traminer Roz, Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon etc. contribuie din plin la imbunatatirea si diversificarea paletei de vinuri romanesti.

Dragasani Face parte din Regiunea viticola – a Dealurilor Munteniei şi Olteniei

In podgoria Dragasani, de-a lungul existentei sale milenare, au fost cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone si straine, dar numai aproximativ o treime au fost promovate in
viticultura pre si post filoxerica in diferitele ei etape, restul fiind cultivate temporar, cu o existenta efemera, unele dintre ele fiind azi disparute. Soiurile recomandate astazi sunt:
Cardinal, Victoria, Chasselas dore, Chasselas roz, Afuz Ali, Muscat de Hamburg, Muscat d’Adda, Cramposie selectionata, Rosioara, Babeasca neagra, Sangioveze, Feteasca regala, Riesling italian, Tamaioasa romaneasca, Muscat Ottonel, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir.

In jurul anului 1850, oamenii de stiinta francezi au adus in Franta, pentru studiu, cateva specii de vita-de-vie din America. La acea data, ei nu cunosteau filoxera – o insecta abia vizibila cu ochiul liber, care inteapa radacinile vitei-de-vie si-i suge seva, provocand uscarea plantei. Ea convietuia armonios cu soiurile americane, care rezistau intepaturilor, dar a devenit inamicul principal al soiurilor europene, pe care le-a distrus in masa, lasand continentul, pentru cativa ani buni, in criza de licoarea lui Bachus.
Cand s-a declansat atacul filoxerei in Romania?

- La noi, invazia s-a produs dupa 1877, cand botanistul Ananescu a adus din Franta cativa butasi de vie americana (infestati cu insectele invizibile), pe care i-a plantat la via sa de pe dealul Chitorani, de langa Ploiesti. Anul 1884 este considerat granita oficiala dintre perioada prefiloxerica si postfiloxerica a viticulturii romanesti. Dupa aceasta data, cand aproape 10.000 de hectare de vie veche romaneasca erau deja distruse, s-a trecut la inlocuirea soiurilor autohtone cu hibrizi americani (Isabella – capsunica, Lidia – capsunica roza, Delaware – delivara), in paralel cu altoirea celor dintai pe radacini aduse de peste Ocean. Plantarea hibrizilor s-a dovedit gresita in timp, deoarece vinurile obtinute din soiurile americane au foarte multe defecte.

Tabelul soiurilor de vin si a caselor de vinuri din zona Dragasani in zilele noastre
tabel-vinuri

Soiuri