Vin

Istoric
daciaInceputurile sunt legate de “existenta primelor plantatii realizate de geto-daci”. Plaiurile cele mai favorabile care au condus la dobandirea unui mare prestigiu sunt situate mai ales pe malul drept al Oltului, in fata orasului Dragasani, castru si asezare romana in secolul II-III.

Numeroase documente de pe vremea lui Mircea cel Batran (1386-1418), Vlad Dracul (1346-1447), Vlad Calugaru (1481-1495), Radu cel Mare (1495-1508) etc. Arata ca toata istoria acestei zona este marcata de cultura vitei de vie si a producerii vinurilor.

Unii calatori straini, vizitand Principatele romane, impresionati de podgoriile si vinurile de aici, au lasat aprecieri elogioase. Cu privire la acestea. Neugebauer, in cartea sa “Beschreibung der Moldau und Walachei”-Breslau 1854, mentioneaza ca printre localitatile mai cunoscute in productia vinicola un loc important ocupa Cotnari, Odobesti si Dragasani.

Vinurile de Dragasani s-au bucurat de inalte aprecieri si cu prilejul unor expozitii si concursuri de vinuri organizate in tara sau strainatate. Un succes remarcabil au obtinut la Expozitia Internationala din 1887. J. Roi Chevier, in cartea sa “Ampélographie” (Paris, 1903), subliniaza ca “vinul de Cramposie din Dragasani a fost incercat pentru sampanizare la Stuttgart de catre N. Benger, dand cele mai fericite rezultate”.

Ca si alte podgorii, Dragasanii a trecut prin perioade critice. Cea mai dezastuoasa a fost cea datorata atacului filoxerei, care la Dragasani a fost semnalata in anul 1890, mai tarziu decat in alte podgorii ale tarii. Trecerea de la viticultura prefiloxerica la cea postfiloxerica a necesitat mari eforturi si schimbarea tehnologiei de infiintare si de cultura a vitei de vie.
Podgoriile Drăgăşani şi Sâmbureşti.

Sunt amplasate pe cele două maluri ale Oltului, prima în dreapta Oltului, iar cealaltă în stânga. Podgoria Drăgăşani este una din cele mai vestite podgorii, unde vechimea culturii viţei de vie „se-mpleteşte cu începuturile de istorie nescrisă a noroadelor”.

Se întinde pe aproape 60 de km de la Ariceşti până la Ioneşti, cuprinzând o suprafaţă de apoximativ 10.000 ha., amplasată pe terase si coline de o altitudine de 200-460 metrii.

Dintre centrele viticole mai importante evidenţiem pe cele de la Mitrofani, Prundeni, Zăvideni, Orleşti, Scundu, Ioneşti, Zlătărei, Stefăneşti, Lungeşti, Suţeşti, Creţeni, Goşoieni, Amărăşti, Fumureni, Uşurei si bineînţeles Drăgăşani.

Merită citate si câteva unităţi delimitate natural ca: Dealul Oltului, Colina, Dobruşa, consacrate producerii vinurilor cu denumire de origine.

Sortimentul vechi al podgoriei era compus din: Braghină, Crimpoşie şi Gordan. În prezent s-a extins foarte mult Galbena de Ardeal (Feteasca regală).

Soiurile Riesling italian si Pinot gris produc struguri din care se obţin vinuri albe de calitate superioară, foarte fine.

Podgoria Drăgăşani produce şi vinuri aromate de înaltă marcă prin cultivarea soiurilor Tămîioasă albă de Drăgăşani, Muscat Ottonel şi Sauvignon. Vinurile roşii sunt mai puţin reprezentate, unele încercări făcându-se cu Cabernet Sauvignon şi Pinot noir.

Podgoria Sâmbureşti, cu o suprafaţă de aproapte 2000 ha. a fost până nu de mult inclusă în cea a Drăgăşanilor. Este renumită ca producătoare de vinuri roşii de înaltă calitate.

Sortimentul de bază este format din Pinot noir din care se obţine un vin roşu, catifelat şi Cabernet Sauvignon, ce produce vinuri extractive, dure la gust, când sunt tinere, şi pline de nerv după o maturare de 2-3 ani. Menţionăm de asemenea cultura soiului autohton Negru vârtos ca şi tendinţele de extindere a Merlotului.

În microclimatul acesto podgorii, soiurile pentru strugurii de masă sunt puţin favorizate, de aceea ele nu se cultivă pe suprafeţe însemnate.

Podgoria Drăgăşani se remarcă şi prin „Tulburelul de Drăgăşani” ca şi prin „Pelinul de mai”

Vinurile de Dragasani si istoria lor

Podgoria Dragasani a fost denumita “podgoria voievodala a Banilor Olteniei”. I.C.Teodorescu, intr-un articol publicat in “Romania viticola” nr. 9 din septembrie 1943 ii gaseste inceputurile legate de “existenta primelor plantatii realizate de geto-daci”. Plaiurile cele mai favorabile care au condus la dobandirea unui mare prestigiu sunt situate mai ales pe malul drept al Oltului, in fata orasului Dragasani, castru si asezare romana in secolul II-III. Numeroase documente de pe vremea lui Mircea cel Batran (1386-1418), Vlad Dracul (1346-1447), Vlad Calugaru (1481-1495), Radu cel Mare (1495-1508) etc. Arata ca toata istoria acestei zona este marcata de cultura vitei de vie si a producerii vinurilor.

Unii calatori straini, vizitand Principatele romane, impresionati de podgoriile si vinurile de aici, au lasat aprecieri elogioase. Cu privire la acestea. Neugebauer, in cartea sa “Beschreibung der Moldau und Walachei”-Breslau 1854, mentioneaza ca printre localitatile mai cunoscute in productia vinicola un loc important ocupa Cotnari, Odobesti si Dragasani.

Vinurile de Dragasani s-au bucurat de inalte aprecieri si cu prilejul unor expozitii si concursuri de vinuri organizate in tara sau strainatate. Un succes remarcabil au obtinut la Expozitia Internationala din 1887. J. Roi Chevier, in cartea sa “Ampélographie” (Paris, 1903), subliniaza ca “vinul de Cramposie din Dragasani a fost incercat pentru sampanizare la Stuttgart de catre N. Benger, dand cele mai fericite rezultate”.

Ca si alte podgorii, Dragasanii a trecut prin perioade critice. Cea mai dezastuoasa a fost cea datorata atacului filoxerei, care la Dragasani a fost semnalata in anul 1890, mai tarziu decat in alte podgorii ale tarii. Trecerea de la viticultura prefiloxerica la cea postfiloxerica a necesitat mari eforturi si schimbarea tehnologiei de infiintare si de cultura a vitei de vie.

Etichete vechi

Premii si distinctii – galerie